U Salicetu

U quartieru saria statu creatu da u culunellu lombardu Saliceto chì vinse à stallà si in Oletta à u 15u seculu.

CARRUGHJU JEAN MATTEI

(15/12/1905, Oletta-17/03/1984 Marseglia)

Jean Mattei hè statu merre d’Oletta da u 1945 à u 1984. Fù cunsigliere generale di a Corsica da u 1964 à u 1976 è presidente di l’Uffiziu Departementale di l’HLM di a Corsica, in l’anni 70. Hè statu uni belli pochi d’anni u delegatu regiunale di u muvimentu Gaullistu. Di maghju di u 1958, quand’ellu pigliò u putere u generale de Gaulle, hè cù Henri Maillot, Ambroise Fieschi, Antoine Serafini è unicpochi d’altri, un attore maiò di a presa di a prefettura.

Face parte tandu di u cumitatu di salutu publicu. In quant’è merre, Jean Mattei hà fattu assai per u paese d’Oletta. Li si deve in particulare a custruzzione di u gruppu scualare, a reta di risanimentu di u paese, a reta di l’acqua biitoghja, u stadiu, a custruzzione d’HLM, a custruzzione di a prima parte di a merria inaugurata da Jacques Chirac.

Officiale di a Legion d’Onore, medaglia d’onore departimentale è cumunale. Croce di guerra, vuluntariu di a Resistenza.

STRETTA A MONACA

(ver di u 1720- ? )

Cristina Rivarola, sora Maria Domenica,

Figliola di Domenico Rivarola (1687-1748) è di Diana Frediani (1682-?), era a surella di u culunellu Francesco Rivarola, ma dinò d’Antonio Rivarola (1719-1795), unu di l’infurmatori principali di Paoli. Monaca à u  cumbentu di l’Orsuline in Bastia, Cristina Rivarola nè fù a Superiore cù u nome di Matre Maria Domenica.

Passò a so vita trà a casa di famiglie, stretta di u Liceu (chjamata avà stretta Carbuccia), u cumbentu di l’Orsuline è Oletta duve a Monaca facia sughjorni regulari in a casa di famiglia.

Di i tempi di a Monaca, u giardinu di u Cumbentu di l’Orsuline di Bastia cumunicava cù quellu di a casa Rivarola, è fù un locu strategicu in a vita di a Monaca. In fatti, quandu Paoli sugiurnava in Bastia, stava in a Casa Barbaggi – Rivarola è pudia rende visite discrete à a religiosa chì fù per ellu à tempu un’amica è un’infurmatrice.

Si pò pinsà chì e so intervenzione rilevanu di a strategia publica interna è esterna, à tal puntu chì in a stroria ferma propiu una figura d’un « agente sicretu ».

Retour aux autres quartiers